Hipertiroidismul este o boala endocrina provocata de secretia excesiva de hormoni tiroidieni. Este o boala frecvent intalnita la pisicile cu varsta de peste 8 ani.

Glandele tiroide sunt doua glande pereche, situate in zona gatului. In cazul unei pisici sanatoase, aceste glande sunt de dimensiunea unui bob de orez; in cazul unei pisici cu hipertiroidism, dimensiunea acestora va creste considerabil.

Ce simptome pot aparea?

In faza incipienta a bolii, nu exista simptome. Ulterior, acestea se vor manifesta gradual, existand astfel riscul ca boala sa treaca neobservata inca o vreme. Deobicei, atunci cand sunt observate simptome, hipertiroidismul a adus deja efecte negative – care, de cele mai multe ori, sunt ireversibile – asupra organismului.

Hormonii tiroidieni au un rol major in rata metabolica a organismului; de aceea, un simpton foarte comun al acestei boli este pierderea in greutate, in ciuda unui apetit bun – poate chiar exagerat.

Pot aparea voma si diareea, din cauza supraalimentarii si a schimbarilor metabolismului intestinal.

Unele pisici vor consuma mai multa apa si vor elimina un volum mai mare de urina decat in mod obisnuit (dar sunt multe alte afectiuni care pot provoca acest simptom).

Un alt simpton foarte comun este hiperactivitatea; pot aparea si alte schimbari comportamentale, precum agresivitatea sau vocalizarea (mieunatul) crescuta. Deobicei, pisicile care sufera de hipertiroidism, dau impresia ca sunt surprinzator de active si de energice pentru varsta lor; din pacate, acest efect al excesului de hormoni tiroidinei este depasit de impactul negativ asupra inimii, musculaturii si vaselor de sange, care sunt suprasolicitate de hipertiroidism. Este important sa intelegem ca, desi nivelul crescut de energie al unei pisici cu hipertiroidism este placut, urmarile negative care vin odata cu asta sunt daunatoare; tratamentul hipertiroidismului, deobicei, “incetineste” pisica, determinand o scadere a nivelului de energie, lucru benefic pentru sanatatea pisicii.

In timpul examinarii, la ascultatie, medicul veterinar poate detecta puls accelerat sau murmur cardiac, cauzate de rata metabolica crescuta, care efecteaza cordul. De asemenea, este posibil ca medicul veterinar sa poata simti glandele tiroide marite in volum, doar palpand zona inferioara a gatului.

Cum se stabileste diagnosticul?

De cele mai multe ori, hipertiroidismul poate fi diagnosticat prin-un test de rutina pentru hormonul tiroidian (T4). Acest test este unul simplu, de sange, care masoara nivelul de hormon tiroidian care circula in sange. Rareori, unele pisici suspectate de hipertiroidism vor avea un rezultat incadrat in zona normala sau in zona gri; in aceste cazuri, vor fi recomandate teste suplimentare, pentru a determina daca hipertiroidismul este intr-adevar prezent.

Printre recomandari, pot fi si examene radiologice sau ecografice, pentru a evalua daca si cat de mult este afectat cordul de hipertiroidism.

Care este tratamentul pentru hipertiroidism?

Hipertiroidismul poate fi gestionat prin mai multe metode: o dieta speciala si foarte stricta, medicatie zilnica, indepartarea chirurgicala a glandelor tiroidiene sau prin tratament cu iod radioactiv. Fiecare metoda de tratament are avantaje si dezavantaje. Alegerea tratamentului tine de particularitatile fiecarui pacient in parte.

• Iodul radioactiv

Acesta se administreaza injectabil, urmand sa se acumuleze in glanda tiroida si sa distruga tesutul anormal. Acest tratament se poate administra doar in spitale licentiate sa manevreze substante radioactive, lucru ce limiteaza disponibilitatea acestui serviciu. Pisica va ramane spitalizata pana ce o mare cantitate din iodul radioactiv a fost eliminata din corp, lucru care dureaza, deobicei, cateva zile. Chiar si dupa externare, timp de cateva saptamani, trebuie luate unele masuri de precautie pentru a reduce riscul de expunere al proprietarilor. Deobicei, acest tratament este preferat fata de celelalte: este foarte eficient, iar sansele de recidiva sunt foarte mici, nu este necesar ca ulterior sa fie administrata medicatie zilnica.

• Indepartarea chirugicala a glandelor tiroidiene

Aceasta metoda de tratament necesita, initial, administrarea de medicamente (cum este descris mai sus), pentru a controla hipertiroidismul si a face pisica sa fie intr-o stare mai buna pentru interventia chirugicala.

Principalul dezavantaj al indepartarii chirurgicale a glandei afectate este acela ca in jur de 70% dintre pisicile cu hipertiroidism, ulterior vor dezvolta afectiunea din tesutul tiroidian/cealalata glanda ramasa/alt tesut tiroidian aflat in corp. Asadar, hipertiroidismul adesea reapare la luni sau ani dupa interventia chirugicala. Este posibil ca ambele glande tiroidiene sa fie indepartate, dar apoi va fi necesara administrarea de medicatie zilnica pe tot parcursul vietii.

• Medicatie

Aceasta metoda de tratament consta in administrarea zilnica de comprimate orale. Ele vor controla boala, dar nu o vor trata – vor trebui administrate pe tot parcursul vietii.

Este important ca periodic (conform recomandarilor medicului veterinar) sa fie efectuat testul de masurare al nivelului de hormoni tiroidieni, pentru a verifica daca medicatia functioneaza adecvat si daca doza folosita este potrivita pentru pisica dumneavoastra.

• Dieta

Aceasta metoda de tratament este indeosebi aleasa pentru pacientii in faza incipienta a bolii, cand afectiunea este descoperita, adesea, accidental, in timpul efectuarii analizelor de rutina.

Pentru pisicile in faza incipienta sau fara simptomatologie, utilizarea unei diete speciale cu un nivel foarte scazut de iod, poate controla secretia glandelor tiroidiene.

Cum putem preveni aceasta afectiune?

In prezent, nu sunt cunoscute metode de preventie a acestei boli, dar diagnosticarea timpurie scade riscul aparitiei problemelor secundare si imbunatateste prognisticul. De aceea, se recomanda testarea anuala (T4) a tuturor pisicilor cu varsta de peste 7 ani.

Daca doresti mai multe informatii, fa o programare si discuta cu medicii nostri.