Socializarea juniorilor nu presupune doar interactiunea lor cu animale din cadrul aceleasi specii. In timp ce aceste interactiuni ii ajuta sa invete sa se comporte precum un caine sau o pisica normala, asta este doar o parte din ceea ce inseamna notiunea de socializare. Socializarea reprezinta acomodarea puilor de pisica si de caine cu oamenii, cu alte animale si cu lucruri pe care le vor intalni frecvent pe parcusul vietii ca adulti; reprezinta invatarea acceptarii elementelor din jurul lor ca fiind normale.

Pe parcursul acestei perioade de invatare accelerata, animalele dezvolta atasamente sociale si abilitati de indentificare ale speciilor. Astfel, expunerea la felurite specii, medii si situatii poate ajuta majoritarea juniorilor sa devina familiarizati cu diversi stimuli.

Socializarea juniorilor este cruciala pentru sanatatea si bunastarea acestora, dar si pentru siguranta proprietarilor. Cainii si pisicile care au parte de o socializare limitata, pot deveni intoleranti fata de alte animale, oameni, locuri sau sunete necunoscute. Aceste animale pot avea o calitate scazuta a vietii si dificultate in a primi ingrijire medicala, atunci cand este cazul.

Stadii de socializare

Perioada de socializare poate fi divizata in doua stadii: primar si secundar.

• Stadiul primar

Stadiul primar de socializare incepe in jurul varstei de 3 saptamani si se incheie in jurul varstei de 6 saptamani. Aceasta perioada este esentiala pentru dezvoltarea abilitatii de socializare cu animale din cadrul aceleasi specii, dar si cu cele din specii diferite. Juniorii invata comportamente sociale, dar si joaca si temperarea muscatului si zgariatului, prin interactiunea cu ceilalti membri din cuib.

• Stadiul secundar

Stadiul secundar de socializare incepe in jurul varstei de 6 saptamani si se incheie in jurul varstei de 12 saptamani. In aceasta perioada, juniorii pot invata sa formeze legaturi cu oamenii. De asemenea, aceasta este, deobicei, perioada cand juniorul este integrat intr-o noua familie.

In cadrul acestui stadiu, juniori ar trebui sa fie expusi la o diversitate mare de stimuli, precum vizitele la medicul veterinar, toaletajul, plimbarile cu masina, calatoriile cu cusca de transport, zgomote, oameni si animale noi.

Unele rase de caini au o perioada de socializare mai lunga, ce poate dura pana la varsta de 16 saptamani; acest fenomen poate aparea si la unele pisici, perioada prelungindu-se pana la varsta de 9 saptamani.

Este recomandat ca juniorii sa viziteze cabinetul veterinar si in afara momentelor in care se executa vaccinari sau alte manopere medicale, pentru a putea primi atentie pozitiva, recompense – lucruri ce ii pot ajuta ca pe viitor sa creeze o asociere pozitiva cu locul in cauza. De asemenea, ideal ar fi ca juniorii sa cunosca o persoana noua in fiecare zi.

Medicul veterinar va poate recomanda suplimente si/sau feromoni care le pot oferi sustinere. In cadrul unui studiu, s-a constatat ca puii de catel care au purtat zgarzi cu feromoni, au fost descrisi de catre proprietari ca fiind mai sociabili si mai dispusi sa se adapteze la schimbari.

Contrar credintei generale, comportamentul temator al cainelui (ex: un caine fricos) nu se va rezolva de la sine, odata cu varsta. In general, toate comportamentele anormale, lasate netratate, se vor inrautati in timp.

Indivizii fricosi pot fi recunoscuti foarte usor. Sunt reticenti in privinta explorarii mediului. Deseori se ascund, stau in preajma proprietarului sau refuza sa isi paraseasca cusca de transport. Un comportament normal (la indivizii care nu sunt fricosi) se va manifesta prin dorinta de investigare a unui mediu nou.

In cazul pisicilor, stadiul de socializare, se incheie in jurul varstei de 7 saptamani. Socializarea nu necesita foarte mult timp, dar ar trebui aplicata zilnic. In cadrul unui studiu, s-a constatat ca puii de pisica manevrati de catre oameni, cel putin 5 minute pe zi, din prima zi de viata pana in ziua 45, s-au apropiat de straini si de jucarii noi mult mai repede fata de pisicile care nu au fost manevrate; pisicile care nu au fost manipulate pana la varsta de 7 saptamani, au raspuns in mai mica masura la stimuli noi. Puii de pisica ce au parte doar de socializare minima pana la varsta de 8 saptamani, au mai multe sanse sa dezvolte un comportament agresiv si probabil ca vor accepta doar 1-2 persoane in cercul lor social. Asadar, pisicile junioare au nevoie de atentie zilnica si de manevrare blanda, pentru a se dezvolta in pisici adulte bine socializate, confortabile cu mediul in care traiesc, cu oamenii si cu alte animale.

Juniorii care sunt trecuti adecvat prin perioada de socializare sunt, deobicei, mai toleranti fata de experiente noi si manifesta un comportament social mai pozitiv.

Desi perioada de socializare este importanta, satisfacerea nevoilor sociale si comportamentale ale animalelor este un angajament permanent, care impune exercitiu constant, chiar si dupa incheierea perioadei de socializare.

Daca doresti mai multe informatii despre socializarea juniorilor, fa o programare si discuta cu medicii nostri.